Albumul anului, în opinia colegului nostru Arnoux, Faust revenit pe scena Operei Naţionale, La margine de Bucureşti, cu un quartet de jazz, lectură publică de proză scurtă românească şi cronica unui film recent – oferta culturală de astăzi.
Pentru început, vă propunem articolul semnat de Arnoux pe semnebune.ro în rubrica Rockoco, articol ce poartă titlul Riverside – Shrine of New Generation Slaves (2013). Iată ce spune el la un moment dat: „Și pentru că Mihai Pahonțu a deschis pe Facebook un topic legat de albumul anului, gândul meu s-a dus imediat către Shrine of New Generation Slaves (SONGS), al cincilea album de studio semnat Riverside. Cumva, recenzia albumului Riverside porneşte de la această iniţiativă. (…) Shrine of New Generation Slaves nu este și nu se vrea a fi o bucată de metal progressive. Este pur și simplu o bijuterie rock fără floricele inutile, cu întoarceri subtile în anii 70, dar și cu multe reprize acustice. Vocea lui Mariusz Duda este mai vie ca niciodată, iar chitara lui Piotr Grudzińsk face ce vrea cu mintea iubitorului de muzică de calitate”, citim din articolul de pe semnebune.ro, care trebuie citit integral, pentru că e plin de lucruri interesante.
**
Faust revine pe scena Operei Naţionale din Bucureşti, în weekend, aflăm de pe hotnews.ro. „Opera Naţională Bucureşti va readuce pe scenă după câţiva ani de pauză Faust de Charles Gounod, în regia regretatului maestru Alexandru Tocilescu, în 14 şi 15 decembrie, de la ora 18.00. (…) Cu ocazia revenirii în repertoriu a spectacolului „Faust”, Opera Naţională Bucureşti inaugurează în 14 decembrie, în Foaierul Operei Naţionale Bucureşti, expoziţia de fotografie „In memoriam Alexandru Tocilescu”, care conţine fotografii din diferite spectacole puse în scenă de-a lungul timpului de către regretatul regizor. Expoziţia va fi deschisă publicului zilnic între orele 10.00-17.30 (acces liber)”, citim de pe hotnews.ro, unde găsiţi şi întreaga distribuţie a operei.
**
Pentru duminică seara – dacă nu veţi fi la Operă -, mai avem o recomandare: un concert cu un titlu sugestiv – La margine de Bucureşti, despre care aflăm de pe pagina de Facebook a clubului Green Hours. „“Hit-uri” ale muzicii uşoare clasice româneşti: Du-mă acasă, măi tramvai, Vrei să ne-ntâlnim sâmbătă seara, Mână birjar, Femeia, eterna poveste… şi altele. La margine de București: Mircea Tiberian/Nadia Trohin Quartet. Duminică, 15 decembrie, ora 20.00, în cadrul programului Green Hours itinerant la Beraria Hanul cu Tei. Renumitul pianist și compozitor Mircea Tiberian, vocalista Nadia Trohin, tânǎrǎ artistă cu evoluţie spectaculoasă pe scena românească a jazzului din ultimii ani, experimentatul baterist Vlad Popescu şi basistul Michael Acker, copilul teribil al generaţiei tinere de muzicieni, reuniți într-un concert de excepție”, citim din prezentarea de pe pagina amintită.
**
Dacă sunteţi fani ai prozei scurte, pentru miercuri, 18 decembrie, este programată o seară de lectură din acest gen literar, la Cafe Verona, aflăm de pe semnebune.ro. „Editura Polirom vă invită la o seară de lectură, cu prilejul lansării antologiei Best of: proză scurtă a anilor 2000, o premieră în spaţiul editorial românesc. Coordonată de Marius Chivu, antologia a apărut de curînd la Polirom, şi în ediţie digitală. Cu un total de 40 de texte de o mare varietate stilistică scrise de 23 de autori, volumul reuneşte cele mai bune povestiri ale celor mai buni autori de proză scurtă din anii 2000. Dacă romanele scriitorilor din noua generaţie au avut parte de succes la public şi de receptare critică, proza scurtă a rămas în schimb prea puţin cunoscută şi apreciată. Această antologie, o premieră în spaţiul editorial românesc, reprezintă astfel şi un act de recuperare, menit să ducă la redescoperirea şi reevaluarea genului scurt şi a noii generaţii de prozatori”, citim de pe semnebune.ro, de unde se poate afla şi cine va citi din acest volum, începând cu ora 19.
**
Dacă nu aţi fost încă la filmul Inside Llewyn Davis, pe postmodern.ro găsiţi o cronică a lui, care vă poate ajuta să vă hotărâţi: să daţi fuga la cinema sau să renunţaţi. „Filmul fraților Cohen este un amestec de dramă existențială și de comedie cu accente sumbre. Llewyn Davis, muzician dornic de afirmare, se zbate să-și găsească drumul în domeniul muzicii folk, lansându-se ca solist de această dată, după ce înregistrase un disc împreună cu altcineva, trece din casă în casă, noapte de noapte, aflat la cheremul bunăvoinței prietenilor sau cunoscuților, e ca un Ulise în voia valurilor vieții, asemenea pisicului cu care se pricopsește întâmplător, numit și el, aflăm spre sfârșit, Ulise. Deși împănat cu cântece triste și încărcat de tensiunea găsirii unui sens în viață, filmul fraților Cohen reușește să păstreze zâmbetul spectatorului prin glume și situații amuzante, care nu de puține ori au tușe negre”, citim din cronica de pe postmodern.ro, care continuă apoi cu minusurile filmului, pentru că are şi aşa ceva.
Revista presei culturale se retrage pentru weekend, ne recitim/reauzim luni dimineaţă, cu noutăţile literare de prin presa lumii.
