One World România şi alte povestiri. Evenimente de capitală primăvăratică

A venit primăvara! E cald şi bine, ziua e (mai) lungă, iar scuzele pentru lene şi lâncezeală, din ce în ce mai puţine. Acesta este unul dintre momentele mele preferate în Bucureşti, când oraşul este dezmorţit şi se întinde ca o mâţă la soare, dar nu miroase încă a asfalt topit. Este unul dintre momentele în care stagiunile vibrează, se întâmplă lucruri demne de atenţia noastră, în zeci de locuri şi este suficient să te plimbi agale pe străzi, pentru a găsi locul perfect (afară sau înăuntru), în care iei o pauză, îţi umpli mintea cu minuni şi te întorci liniştit la viaţa cotidiană.

Nici nu ştiu cu ce să încep.  11 – 17 martie, One World România, ediţia a 6-a, filme documentare dedicate drepturilor omului. Ocazia pe care mi-o oferă Ateneul Român de a mă bucura de etichetă şi eleganţă, sărbătorind 125 de ani de existenţă. Concertul Alternosfera, în atmosfera de biserică postmodernă a Silver Church, cu ocazia lansării albumului Epizodia – al patrulea album al formaţiei, pe 14 martie 2013. Registre diferite, etichete diferite. Lansarea celui de-al patrulea album de studio al trupei Byron, 30 seconds of fame/30 de secunde de faimă, laPalatul Copiilor, pe 16 martie 2013. Culoare, imagine şi muzică pentru cele mai fistichii gusturi.

Mă voi opri asupra unui eveniment drag mie, în parte datorită faptului că am avut ocazia de a lucra cu echipa One World, One World Romaniaîn primele două ediţii ale festivalului de film documentar. One World România adună în sălile de cinema din Bucureşti (Corso, Elvira Popescu, Patria, Union şamd) documentare inspirate, ce reflectă situaţii delicate cu care se confruntă societatea modernă, în materie de discriminare şi drepturile omului. Ediţia din 2013, organizată în memoria primului preşedinte al republicii Cehe, Václav Havel, aduce în atenţia celor care vor să vadă şi să audă teme „fierbinţi”, cu titluri pe măsură: Ura dăunează grav sănătăţii, Diz/Abilităţi, Cine pe cine manipulează? Dreptul şi strâmbul, Revoluţie de zi cu zi, Romanul adolescenţei.

M-a pus pe gânduri unul dintre documentare, şi anume La scară umană (t.o. The Human Scale, Danemarca 2012). Documentarul tratează una dintre dilemele curente, specifice lumii în care trăim, referitoare la adecvarea omului la spaţiul urban. Modul în care oraşul evoluează şi încorporează individul este o chestiune ce ridică probleme legate de adaptare, adecvare, comunitate şi integrare într-un mediu artificial. Atât la nivel micro (vecinătatea, spaţiul imediat), cât şi la nivel macro, oraşul implică un proces constant şi dinamic de transformare şi adaptare la contextul urban. Ce se întâmplă cu individul, într-o structură complexă, de tipul oraşului? Care este raportul între modul în care se construieşte oraşul şi calitatea vieţii? Cât de aproape de realitate este termenul atât de des utilizat, de „junglă urbană”? La scară umană nu îşi propune să rezolve toate problemele omului modern, ci să ofere o perspectivă asupra câtorva teme de interes, cum ar fi „nevoia de a redefini spatiul public astfel incat viata orasului sa se desfasoare organic; importanta interactiunii dintre oameni in spatiul public; potentialul zonelor pietonale de a permite un plus de vitalitate si spontaneitate in mediile urbane”.

Îmi scot pălăria în faţa organizatorilor, pentru secţiunea atât de inspirată, „Ura dăunează grav sănătăţii”, mai ales în contextul mostrei de intoleranţă şi ură gratuită, despre care am povestit într-un articol trecut. One World reuşeşte să facă un lucru inedit: oferă acces către materiale inteligente şi informate, care pot deschide ochii asupra unor chestiuni generatoare de ură şi răutate nejustificată. Societatea românească e în creştere, de cam multă vreme, e drept, dar în creştere. Educaţia se face prin informaţie şi, oricât de simpatic mi-ar fi Hollywood-ul, ficţiunea politically correct nu este suficientă pentru a ieşi din ignoranţă.

Mi-am umplut calendarul şi vă invit şi pe voi să luaţi o pauză, să ieşiţi la o plimbare şi să savuraţi Bucureştiul primăvăratic, agitat şi plin de idei isteţe!

 

A.

 

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Andreea Banciu
Co-fondator SB, Redactor șef

Vice-președinte și Director de Programe al Asociației pentru Educație și Cultură AdLittera, absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (2007), Andreea este traducător de text literar (Master pentru TTLC, 2010) și editor experimentat. Manager al proiectului cultural „Scrie-ți povestea” (#FILIT Iași). Îi plac înotul și chitara clasică. Scrie, vorbește și râde mult.

Număr articole publicate : 167