Octavian Soviany – Viața lui Kostas Venetis

Viata-lui-Kostas-VenetisOctavian Soviany este un poet (la origini, acum și prozator) pe care eu îl admir nespus și de la care cred că aș avea multe de învățat, atât lecții de viață, cât mai ales lecții despre scris și lecții de supraviețuire în lumea literelor românești. Un excelent poet de moda veche, dar mereu nou și un bun cunoscător al cuvintelor, pe care le îndrăgește și pe care știe cum să le așeze cât se poate de bine între paginile unei cărți.

Romanul lui, Viața lui Kostas Venetis, este un roman picaresc de dragoste, o dragoste (și) homosexuală, care are în prim-plan un personaj aproape imaginar. Povestea personajului începe, după cum am aflat, odată cu o plimbare a prietenei bune a autorului, Nora Iuga, un nume ce nu mai necesită prezentare, printr-un cimitir berlinez unde a dat peste numele acesta gravat pe o piatra funerară și a fost fascinată din prima clipa. I-a povestit lui Octavian Soviany despre aceasta întâmplare, acesta a făcut cercetari și a găsit numele în câteva documente vechi și astfel s-a nascut ideea unei cărți. După câțiva ani de muncă a apărut și cartea, în 2011, la Editura Cartea Românească. Anul acesta a fost finalistă (și aproape câștigătoare) la Premiul literar ”Augustin Frățilă”.

Am citit romanul lui Octavian Soviany încă de la apariție, iar acum l-am recitit și trebuie să spun că este unul dintre cele mai bune romane românești din ultimii ani. Limba arhaică folosită, multitudinea de povești ce se întrepătrund, poeticitatea limbajului, frazele potrivite, toate fac din acest roman o lungă plăcere pentru cititorul care are bunăvoința să zăbovească câteva ore în lumea cărții. Sexul, decadența, crima, lipsa dragostei, după care umblă toate personajele, răutatea umană, sodomia, episoadele grotești, pantagruelice, picarești dar și frumosul, arta, impresiile de călătorie, ocultismul, conspirațiile, personajele istorice reale ce apar în carte, toate creează un melanj ce se așează sub forma unei narațiuni cu tentă clasică, de epocă, atent scrisă, bine slefuită.

Intertextualitatea și trimiterile la fapte reale dau senzația de adevăr, lucru care aduce un plus cărții. Cu toate acestea, greu mi-ar fi să cred că o parte din faptele descrise în carte ar putea să fie reproduse în realitate, pur și simplu sunt fabuloase și ireale. Cartea mă duce cu gândul la Marchizul de Sade și la cărțile sale nebunești și cred că Soviany l-a avut ca inspitație. De fapt, la începutul cărții apare un citat din acesta.

Un lucru care nu mi-a plăcut este faptul că sunt un număr de cuvinte care se repetă în mod obsesiv, agasant, dintre care cel mai des folosit este ”pidosnic”. Chiar mă gândeam să număr de câte ori apare în carte, dar m-am lăsat, pentru că mi-ar fi luat prea mult timp și ar fi ucis din plăcerea lecturii. În rest, numai de bine. Nu pot să nu mă gândesc la faptul că dacă ar fi apărut într-o altă țară probabil ar fi ajuns bestseller. Sper să ajungă și România la un astfel de stadiu.

Le doresc lectură plăcută – cu siguranță o să fie plăcută, chiar dacă poveștile nu sunt mereu plăcute – celor care au chef de o carte cu adevărat bună.

Editura: Cartea Românească
Data aparitiei: Ianuarie 2011
Tip coperta: Brosata
Format: 130×200
Numar pagini: 416

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Ion-Valentin Ceaușescu
Co-fondator SB, Redactor-editor

Absolvent al Facultății de Litere (secția L.U.C.) și al masterului T.L.-L.C. (2014), ambele la Universitatea București, este redactor-editor SB. Ion-Valentin Ceaușescu este coordonator „Scrie-ți Povestea” (happening interactiv, în cadrul FILIT Iași). Prezent cu o povestire în volumul colectiv „Ficțiuni reale”, coordonat de Florin Piersic Jr., ed. Humanitas. În 2015 debutează cu volumul de versuri „La o țigară cu umbrele” (Ed. Karth). Valentin este pasionat de rock, fotografie și poezie.

Număr articole publicate : 233