Lumea sexului

„Aceasta mica bijuterie milleriana, mai degraba apropiata de lumea stranie a monadelor decit de fauna cu care ne-a obisnuit autorul american, isi urmeaza parcursul in raspar. Alcatuirea Lumii sexului e neobisnuita nu pentru ca ocoleste cu gratie orice cadere in derizoriu, ci tocmai pentru ca baleteaza dezinhibat prin vasta cultura a eseului, pe care o si exemplifica.” (Sunday Book Review)
Volumele aparute in seria de autor „Henry Miller” din cadrul colectiei „Biblioteca Polirom”, aici.
Seria va continua cu alte trei traduceri in premiera: Colosul din Maroussi, The Cosmological Eye si The Wisdom of the Heart.



Miine soseste din tipografie volumul Lumea sexului, traducere inedita din opera lui Henry Miller.
Constient de dezaprobarea pe care au stirnit-o cele doua Tropice ale sale in rindul unora dintre cititorii sai, precum si de opozitia pe care alti cititori au sesizat-o intre continutul licentios si fragmentele contemplative, eseistice si filosofice care abunda de asemenea in romanele sale, Henry Miller isi propune cu aceasta scurta scriere la obiect sa-si expuna limpede si raspicat pozitia in controversa, explicind de ce, din perspectiva lui, nu exista nici o contradictie intre senzualitatea debordanta din romanele sale, crezul sau artistic si filosofia sa de viata. Miller se exprima si aici intr-un limbaj direct si lipsit de pudoare, povestindu-si propriile experiente sexuale din anii tineretii si apoi formulindu-si concluziile filosofice.

„Majoritatea cititorilor mei, am observat adesea, se imparte in doua grupuri distincte: intr-un grup cei care se arata scirbiti, dezgustati de doza generoasa de sex si in celalalt cei incintati sa constate ca acest element constituie un ingredient atit de consistent. In prima categorie exista multi care gasesc studiile si eseurile nu doar laudabile, ci si foarte pe gustul lor si astfel le e foarte greu sa-si explice cum unul si acelasi om poate produce scrieri intr-atit de diferite. In al doilea grup sint cei care sustin ca nu agreeaza ceea ce numesc ei partea mea serioasa, placerea lor fiind, prin urmare, sa infiereze orice asemenea manifestare drept fleac, baliverna si misticism. Doar citiva mai cu discernamint par capabili sa reconcilieze aspectele aparent contradictorii ale unei fiinte care s-a straduit sa nu-si reprime nici una din laturi in scrierile sale.
Pe de alta parte, am constatat ca, indiferent cu cita violenta ar fi un cititor in dezacord cu textul scris, cind ne intilnim fata-n fata, de obicei ma accepta cu toata inima intr-un final. Din multele intilniri pe care le-am avut cu cititorii mei s-ar parea ca antipatia dispare repede in prezenta autorului in carne si oase. Asemenea experiente mi-au dat de inteles ca, atunci cind voi fi in stare sa-mi inzestrez cuvintul scris cu intreaga esenta a adevarului si sinceritatii, va inceta sa existe orice discrepanta intre om si scriitor, intre ceea ce sint si ceea ce fac sau spun. Acesta, in umila mea opinie, este telul cel mai inalt pe care si-l poate propune un autor. Acelasi obiectiv – intregirea – e implicit si in toate straduintele religioase. Probabil ca, fara sa-mi dau seama, am fost dintotdeauna un om religios.
Cit despre ideea ca sexul si religia s-ar afla in conflict sau ar fi concepte opuse, voi raspunde dupa cum urmeaza : orice element sau aspect al vietii, oricit de impus, oricit de indoielnic (pentru noi), e pasibil de transformare si trebuie intr-adevar transpus la alte nivele, in functie de cultura si capacitatea noastra de intelegere.
Efortul de-a elimina aspectele «respingatoare» ale existentei, efort ce constituie obsesia moralistilor, e nu doar absurd, ci si zadarnic. Poti reusi sa-ti reprimi gindurile si dorintele, impulsurile si poftele urite, «pacatoase», dar rezultatele sint evident dezastruoase. (Intre a fi sfint si a fi criminal e foarte putin de ales). A-si depasi dorintele si, prin asta, a-si schimba subtil natura este telul fiecarui individ care aspira la implinire. Dar dorinta este suprema si ineradicabila, chiar si atunci cind, dupa cum spun budistii, devine inversul a ceea ce a fost. Ca sa te eliberezi de propriile dorinte trebuie sa doresti asta.
Acest subiect m-a interesat intotdeauna
profund. In tinerete si multa vreme dupa aceea, am fost victima unor imbolduri cu totul de necontrolat. In ultima vreme, dupa o prelungita perioada de intensa activitate creatoare, m-am trezit tot mai dezorientat in acea incilceala de ginduri in care s-a impotmolit intotdeauna tratarea acestui subiect.” (Henry Miller, fragment din carte / traducere de Alexandru Vlad )

Henry Miller (1891‑1980) s‑a nascut in Yorkville, New York, intr‑o familie de origine germana. Si‑a petrecut anii de scoala in Brooklyn, intre 1909 si 1924 a incercat sa lucreze in atelierul de croitorie al tatalui sau, a trecut prin greutati, slujbe prost platite, in medii dominate de saracie si mediocritate. Hotarit sa se apuce de scris, la treizeci de ani pleaca la Paris, unde isi petrece urmatorul deceniu. Se imprieteneste cu scriitorul Lawrence Durrell si o cunoaste pe Anaïs Nina, cu care se va si casatori. In 1934 scrie Tropicul Cancerului, un roman cu tenta autobiografica. Devine faimos pentru descrierile sale realiste si cistiga stima unor autori precum T.S. Eliot si Ezra Pound. Tot in anii ’30 publica Primavara neagra si Tropicul Capricornului. In 1940, Miller se intoarce in America si se stabileste in Big Sur, California, pentru urmatorii douazeci de ani. Scrie alte citeva volume critice la adresa Americii si de un deosebit umor; din aceasta perioada dateaza si capodopera sa, trilogia „Rastignirea trandafirie”, alcatuita din Sexus (1949), Plexus (1953) si Nexus (1960). In anii ’60 incep sa‑i apara si in America primele romane, iar Miller ajunge peste noapte un idol printre scriitorii americani.
In cadrul seriei de autor „Henry Miller” de la Polirom au mai aparut: Sexus (2010), Plexus (2010), Nexus (2010), Primavara neagra (2010), Zile linistite la Clichy (2010), Cosmarul climatizat (2011), Tropicul Cancerului (2011) si Tropicul Capricornului (2011).

„Imi place Henry Miller si, nu degeaba, cred ca este cel mai mare scriitor american contemporan.” (Bob Dylan)

„Miller este singurul scriitor de proza a carui valoare depaseste toata literatura de limba engleza scrisa in ultimii ani.”
(George Orwell)

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Content Manager

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.

Număr articole publicate : 3027