„Câteodată visez că șofez” – Interviu cu Bogdan-Alexandru Stănescu

Dacă m-ar întreba cineva care sunt scriitorii români pe care îi prefer, categoric, Bogdan-Alexandru Stănescu – BAS, pentru mulți – ar fi printre primii care mi-ar veni în minte. Chiar dacă nu a scris roman sau proză scurtă (cele mai consumate genuri de la noi) și chiar dacă unii se vor întreba ce a scris chiar în timp ce citesc aceste rânduri. Pentru că este o voce literară și critică autentică, pentru că n ...

Citește mai departe

Copaci tăiați, copii discriminați și afaceri conexe

Spirit de turmă. Cât de uşor se trece peste şi cât de simplu pare pentru unii. Trăiesc printre o mulţime de părinţi care primesc începutul de an ca pe-un coşmar căruia nu i se pot opune. Evident că nu există să nu poţi lupta însă ce greu este s-o faci atunci când vine vorba despre propriul copil şi despre consecinţele care se vor răsfrânge în primul rând asupra lui. Ce fericiţi trebuie să fie acei părinţi c ...

Citește mai departe

Ce citesc membrii trupei A-Chord

A-Chord, trupă rock cu influnțe blues, folk, rock n'roll și hard rock, s-a format în 2009. Până acum, repertoriul formației conține cover-uri de la artiști precum Chris Rea, Dire Straits, Eric Clpaton, ZZ Top, Pink Floyd dar și 15 compoziții proprii, pe rețeta aceluiași stil. Dintre piesele inspirate din literatură, „Cine ești” este adaptare după poemul „Fior” al lui Nicolae Labiș, potrivit membrilor. Piesa ...

Citește mai departe

Anathema, de la death-doom la post-rock și new-prog

Fără să stau prea mult pe gânduri și fără să caut prin statistici, pot spune că trupele care ne-au vizitat cel mai mult în ultimii 24 de ani sunt Scorpions și Anathema. Vorbesc desigur despre muzică rock şi metal. M-am referit la aceste două formații din mai multe motive. Cel mai important dintre ele este acela că atât Scorpions, cât și Anathema veneau pe plaiurile mioritice, în momentul în care  spectacole ...

Citește mai departe

Dream Theater a murit, trăiască Dream Theater!

O să îmi pun un pic de cenuşă în cap şi-o să recunosc că recenzia asta e mai mult sentimentală. Dream Theater nu e o trupă obişnuită, iar eu am ascultat Dream Theater (albumul) doar de vreo patru ori până acum. Cei care aveţi răbdare să citiţi textul ăsta ştiţi că e nevoie de mult mai mult. S-o luăm uşor, deci, cu puţină istorie, a ei şi a mea în raport cu a ei. Sunt ani de zile de când iubesc trupa asta ma ...

Citește mai departe

Muzica şi versurile

Mă trezesc chiaună sâmbătă dimineaţă, deschid televizorul în căutarea unui post care să mă dezmeticească şi să mă mobilizeze şi dau peste un canal de muzică cel puţin ciudat, cu subtitrare „mot-a-mot” (aşa scria în colţul ecranului). M-am dezmeticit de-a binelea citind cu voce tare următoarele versuri: „Vreau să-mi scald maimuţa/în calea ta lactee” (Katie Perry, E.T.). Şi să te ţii, nenicule! Cu fălcile înc ...

Citește mai departe

Hey Syd!

Titlu: Pink Floyd în roșu Autor: Michele Mari Editura: Polirom Anul apariției: 2011 (textul original apărut în 2010) Număr de pagini: 237 Preț estimativ: 25 lei Traducător:  Cerasela Barbone Motto: When that fat old sun in the sky is falling, Summer evening birds are calling. Summer's thunder time of year, The sound of music in my ears. (Pink Floyd, Fat Old Sun, Atom Heart Mother 1970) E duminică seară. În ...

Citește mai departe