Prin editorial, semnatarii exprimă atitudinea revistei față de realitatea socio-culturală, economică, educațională etc., opinii argumentate și nepartizane.

Cățeluș cu părul creț, lasă rața în coteț!

Zdreanță a lui Tudor Arghezi mă trimite cu gândul la primele poezii pe care cei de peste 30 de ani le-au învățat în copilărie, acasă ori la grădiniță. În poezia lui Arghezi câinele hoț este sancționat și condiționat să nu mai fure ouăle din cuibul găinii. Similar, în folclorul copiilor se păstrează versiuni despre cățelușul cu păr creț, ce fură rața din coteț. Deși este pedepsit, furtul raței e un fapt ordi ...

Citește mai departe

Dragobetele sărută fetele. 2017

Dragobetele marchează reînnoirea firii prin iubire. De aceea, se mai numește și Cap de Primăvară. E timpul regenerării naturii și al însoțirii ludice a perechilor de îndrăgostiți prin analogie cu împerecherea păsărilor. Sărbătorirea Dragobetelui, variabilă în deceniile anterioare, s-a împământenit pe 24 februarie. Dragobetele e zeul iubirii în mitologia românească. Tot el îi ajută pe gospodari să aibă un an ...

Citește mai departe

Despre magia darului. Și Moș Crăciun!

Răstimpul zăpezii ține de la intrarea în Postul Crăciunului până spre Alexii. Sărbătorile Sfârșitului și Începutului de An sunt impregnate cu o sacralitate sporită: îngroapă vechiul, nefertilul și murdăria pentru a renaște firea curată, luminată, cum Dumnezeu a lăsat-o. Acum izbucnește magia hibernală a dăruirii. E timpul să ne bucurăm încă o dată de generozitatea a trei moși darnici, ce ne răsplătesc fapte ...

Citește mai departe

Magia (re)numirii

Numele e magic. E un sunet sacru criptat într-un simbol. Cu ajutorul numelui comunicăm cu numinosul. Adică cu lumea celor nevăzute (îngerii, sfinții, duhurile, geniile pământului etc.). E o lume conceptuală a visărilor, visurilor și viselor. Funcția simbolică a numelui, conotația sa e de a reflecta chintesența unei ființe sau a unui obiect. Numele nu e o simplă etichetă, ci un substitut total al persoanei s ...

Citește mai departe

#TranslatingEurope: aliniere la standarde, în pasul piticului

O fi defect profesional, o fi o chestie înnăscută, n-aș ști să spun. Ce știu sigur e că, de ceva vreme, caut și găsesc din ce în ce mai intens nod în papură, în branșa mea, în spațiul literar, la mine în cartier, cam peste tot. La #TranslatingEurope Workshop m-am dus cu cele mai bune intenții, dar tot am de cârtit pe ici, pe colo. Forumul Traducerilor 2016 (#TranslatingEurope Workshop), eveniment organizat ...

Citește mai departe

Actul numirii și însemnarea prin nume

Ce lucru e-n toate și făr’ de el nu se poate? Răspunsul ghicitorii e elemuN - cel mai puternic instrument de comunicare socială. Conține în sine un rost mistic, ce influențează temeinic destinul uman în mod conștient și inconștient. Nomen est omen. Mai exact, numele determină cine suntem și ce devenim în raport cu soarta pe care ne-o alegem. Spre exemplu, numele Harap Alb încifrează în sine un mit condensat ...

Citește mai departe

Fado, Pessoa și alte realități

Street spirit Era ora prânzului când am ajuns în Alfama, cel mai vechi cartier al Lisabonei. Totul era cuprins de o anume lentoare, o paralizie călduță asociată cu toropeala de vară. Din când în când mai trecea câte-o mașină aliniindu-ne pe totuarele înguste după care recuceream străduțele pavate cu pietre cubice. De-o parte și de alta eram flancați de case garnisite cu flori vesele la ferestre. Terasele er ...

Citește mai departe

Din creierii internetului: despre dezinformare și dezbatere

Problema dezbaterii sau, mai curând, a lipsei de dezbatere online și offline mă roade de multă vreme. Am stat de vorbă la un moment dat cu Monica Mocanu (președintele Asociaţiei Române de Dezbateri, Oratorie şi Retorică) despre dezbatere și despre mai puțin constructivul ei rol, în cazul chestiunilor apărute în România. Premisa e următoarea: nu prea există dezbatere cu scopul de a ajunge la o soluție, cât „ ...

Citește mai departe

Limba noastră-i o comoară/Locul ei, pe fundul mării. Povești despre limba română.

„Limba noastră-i o comoară”, „cf, te-ay supy”, „achiesez la termenele stabilite și mă focusez pe o implementare a conceptului”. Iată trei exemple de registre stilistice în limba română: limba literară, argoul și jargonul. Fiecare registru este specific unei categorii de vorbitori și este un instrument adecvat de analiză a caracteristicilor socio-culturale și profesionale ale respectivei categorii de vorbito ...

Citește mai departe