Ruxandra A.
Ruxandra A.
Redactor - editor SB

A absolvit Facultatea de Litere din București. E pozar amator și scrie fie poezie, fie proză. N-a publicat nimic deocamdată. Muzica rock e a doua lume în care se refugiază. Prima o reprezintă cărțile.

Număr articole publicate : 156

Vlad Drăgoi – Eschiva

Dacă în volumul Metode (editura Max Blecher, 2013), Vlad Drăgoi expune o multitudine de stări amplificate ale furiei, ale singurătății și neputințelor din viața omului, în general,  în volumul Eschiva (editura Cartea Românească, 2015) propune delimitarea clară dintre responsabilitatea adultului și eschiva la care se ajunge într-un final. Amânarea, contratimpul. Fandarea rațională către această amânare, cătr ...

Citește mai departe

Jess Walter – Viața financiară a poeților

Orice roman de succes poate trata subiecte facile, așa cum orice roman de duzină poate dezvolta filosofii căzute din sfere înalte.  Deși pare clișeic să mai vorbim despre droguri în literatură, Viața financiară a poeților, de Jess Walter, este una dintre acele cărți care nu se-nvârte după clișee, chiar dacă aparent poate fi încă o carte despre ,,drogălăi”. Cumva, Jess Walter demontează ,,visul american” căr ...

Citește mai departe

Jaroslav Hašek – Peripețiile bravului soldat Švejk

Un om care are simțul umorului va ști cu siguranță să-l folosească și atunci când va scrie o carte. „Problema”  aceasta are ca fundament propria capacitate a omului de a face haz de necaz, căci, începând cu rădăcinile teatrului din Grecia Antică, omul știa atunci ce înseamnă a râde (a surâde este mai potrivit, conform acelor vremuri) și a plânge (a se tângui). De la „Broaștele” lui Aristofan și la satirele ...

Citește mai departe

Dylan Thomas – Portretul artistului ca tânăr câine

De Dylan Thomas am auzit târziu, prin facultate, când deja îmi creasem liste de lecturi și reușisem să-mi creez o idee despre poezie în general. Ceea ce m-a surprins foarte tare la omul ăsta a fost puterea imaginilor transmise de el, forța cuvintelor care construiesc imagini, pixel după pixel, cod binar după cod binar. Descrierile-povești create de Dylan Thomas au o perfecțiune asimetrică, bolnăvicioasă și ...

Citește mai departe

Louie Zamperini, neînvinsul Laurei Hillenbrand și al Angelinei Jolie

Este foarte posibil ca dumneata, cititorule, să fi auzit de prodigiosul film regizat de Angelina Jolie, chit că te-ai uitat la Oscarurile de anul ăsta sau nu. Trebuie să fi văzut postere imense la metrou cu numele filmului: De neînvins, ce să mai, bubuise întregul Hollywood ca o oală sub presiune din cauza faptului că miss Jolie s-a ocupat de ecranizarea cărții. Eu întotdeauna cred o carte și nu un film, pe ...

Citește mai departe

Paul Gorban – Submarinul karmei

Cred că e extrem de dificil să scrii poezie, pentru că ai nevoie de o anumită stare, nu poți scrie tot timpul poezie, oriunde, oricum; altfel ai ține un jurnal liric. Aș zice că am un condei mult mai bun în ceea ce privește proza (deși am poezii și poeme ținute la sertar) și nu cred că aș putea să scot un volum cu care să sparg gura târgului, mai degrabă aș scoate unul cu care m-aș rușina odată cu trecerea ...

Citește mai departe

Ellen Raskin – Jocul lui Westing

Nu știu dacă aș putea scrie cărți pentru copii care să nu fie luate la mișto de ei sau de părinții lor. Probabil că aș scrie cărți extrem de fantastice, fără niciun pic de realism, pentru că eu cred că lumea copiilor trebuie să fie o fortăreață în care realitatea sumbră și adevărurile brutale nu își au locul. Copiii nu mi-ar citi cărțile pentru că ar fi prea neverosimile și nu știu câți copii, puștani, pări ...

Citește mai departe

Ștefan Dimitriu – Lasă zilei scârba ei

 Nu sunt critic literar și nici jurnalist, nu-s nici vreo personalitate politică și nici nu am mania să mă apuc să judec trecutul istoric doar din auzite și din poveștile bunicilor, străbunicilor etc. Sunt doar o cititoare, un om care citește zilnic, un om căruia îi place să cunoască lucruri și să redescopere vremuri demult apuse. Despre comunism s-a tot scris în acești 25 de ani și a fost normal să fie sub ...

Citește mai departe

Françoise Sagan – Patul răvășit

Primul roman scris de Françoise Sagan pe care l-am citit s-a intitulat Toxic. L-am cumpărat anul trecut, cu ocazia Gaudeamusului, și nu mare mi-a fost mirarea să-mi dau seama că acel nume era adânc înfipt în memoria creierului meu, doar că nu știam care e legătura. Françoise Sagan. Cumva, are o rezonanță, o muzicalitate, așa-i? Cum caut  fotografii cu figurile tuturor scriitorilor pe care îi citesc, astfel ...

Citește mai departe