Sabina Yamamoto

Număr articole publicate : 25

Caligrafie

Îşi arcui spatele ca străbătută de un fior, cu ochii închişi lăsă umerii să cadă şi îşi găsi echilibrul, şezând direct pe tatami, cu trupul mic şi subţire, cu părul prins la spate, în chimonoul ei simplu, arăta mai degrabă ca o elevă de liceu.   Verifică pe rând toate obiectele înşirate pe masă, îndreptă hârtia albă şi virgină, atinse cu vârful degetelor pensula, chipul ei se oglindi pe suprafaţa lucio ...

Citește mai departe

Incendiu

Deschise uşa de la intrare încet.   Întră direct în bucătărie şi-şi prepară o cafea. Stătea pe scaun şi prin faţa ochilor i se perindau imaginile ca de coşmar ale incendiului. Izbucnise dintr-o scânteie de la un coş necurăţat bine poate, dar cine putea şti. Se observase târziu şi până veniseră primele maşini pălălaia se ridicase înfricoşătoare. Cu toate ajutoarele primite, de-abia spre dimineaţă îl sti ...

Citește mai departe

Femeia care aduce pâine

Se preumblă prin casă fără noimă până îşi găsi locul pe canapea unde îşi adună genunchii la piept. Vântul arunca prin fereastra larg deschisă şoapte, foşnete, răsunete. Oricât ar fi încercat să audă în toată zarva aceea, nu putea desluşi cele câteva acorduri, care tocmai prin simplitatea lor făceau ca melodia să fie inconfundabilă. Melodia maşinii de pâine. Când era copil stătea la coada de pâine şi câteva ...

Citește mai departe

Departe

Ți-am vindecat urmele pașilor de umbră și am defrișat pădurea de gânduri, ca să umbli plouat, să nu te ude ploaia și să miroși cerul cu iz de pământ și pământul cu gust de cer înnorat să te strecori printre degetele lumii, când secera ei vrea să-ți reteze depărtarea.   ți-am sărutat poalele melancoliei și am mângâiat tivul dantelat al singurătății, ca să nu simți povara ninsorii pe umerii tăi liberi de ...

Citește mai departe

Îndrăgostită de doi

Nu-i uşor să te îndrăgosteşti, mai ales când deja iubeşti pe altul. Ştiu că se spune că nu poţi iubi doi oameni deodată, da’ la mine n-a fost aşa. Îmi era drag omul cu care convieţuiam şi el era blând cu mine şi înţelegător. Rareori se supăra, da’ se întâmpla să uite de mine, să fie preocupat de altele. Ce să mai, nu prea eram într-o toană fericită. Atunci l-am cunoscut pe el. Ne-am întâlnit dintr-o întâmpl ...

Citește mai departe

Celebru în Japonia

Să fii străin într-o ţară din Asia este ca şi cum ai umbla dezbrăcat prin centrul Bucureştiului. Dacă este una din ţările unde nu prea se vorbeşte engleza şi dacă stai undeva în provincie atunci ai cam încurcat-o, toţi se vor zgâi la tine ca la o arătare, copiii vor rămâne cu gura căscată, bătrânii vor tresări şi-şi vor duce mâna către inimă, unii vor întoarce capul după tine frecându-se la ochi, alţii mai ...

Citește mai departe

În gară la Oradea

  Cine ar fi crezut că o să ajungă un gentilom? Toţi ni-l aminteam din scoală cum purta aceeaşi pereche de ghete an de an, acelaşi sacoul culoarea muştarului, doar bucăţile de petice se înnoiau în vacanţe. Mamă-sa îi cârpea hainele cu multă grijă. Arăta întotdeaua curat, rufele îi erau bine înălbite. Uneori nici valiză nu avea, îşi ducea puţinele lucruri învelite într-un şorţ. Iar acum avea o casă mare ...

Citește mai departe

Cuvinte pe hârtie

Ieri pe când mă pregăteam să mă așez în fața tastaturii și să  las să cadă pe covorul alb al word-ului cuvinte dezlânate,  când îmi era lumea mai dragă, calculatorul a făcut un sunet scurt, a icnit dintr-o dată,  bătrânește. A mai înghițit de câteva ori în sec, apoi s-a înecat, s-a albăstrit și a murit. În zadar am încercat să-i ascult pieptul prăfuit, în sinea mea chiar am crezut că un firicel de viață se ...

Citește mai departe