Marius Surleac
Marius Surleac
Colaborator SB

Absolvent al Facultății de Fizică, Marius a debutat cu volumul de poezie Zeppelin Jack (Herg Benet, 2011). Publică poezie în reviste din țară si străinătate, se ocupă de traduceri de poezie din engleză în română. Este pasionat de fotografie, jazz și ciclism. Își face de cap pe www.mariussurleac.ro

Număr articole publicate : 13

Fady Joudah – poeme din „The Earth in the Attic”

Puls (fragment) 1. Nu pentru o femeie a început războiul, însă-i mai bine Să crezi astfel, îi plăcea profesorului meu de mitologie să spună, un bărbat Din sud despre care se zvonea că stoarce din trupurilestudentelor note mai mari. Mi-a spus prietena mea din acea vreme – Era un ciudat, ea A luat însă zece și i-a plăcut gluma lui despre religie Ca tehnică de auto-mutilare, era Ramadan-ul atunci și, oh, Elena ...

Citește mai departe

Peycho Kanev – poeme

Mici Frici Hei, tu cer întunecat închisoare pentru păsări și pentru cântecele lor tăcute. Sora mea este o floare! O poți tu culege și ridica către soarele intoxicat de smoală? Lui Allah nu-i pasă de alcool. Apa este starea naturală a dragostei, în timp ce bătrânețea tricotează plasele sale nesfârșite ascunse în întuneric. Mituri sălășluiesc în podul meu prăfuit, iar acolo ele se joacă de-a uitarea cu fotogr ...

Citește mai departe

Julie O’Yang – poeme

Ceva MARE a fost aici Vreau să asculți în liniște vidul: ticăitul unui ceas târșâitul multor picioare (întotdeauna prea multe) și mâinile, două mâini atingând & citind una alteia soarta pe măsură ce produc sunetul burniței Amore, numesc ele această împărtășire de zgomote Inima - îmi dau seama ce animale aureolate Oameni Pisică din Cartea Odelor1 ...Cer prea mult pentru un pic de somn? Something BIG has ...

Citește mai departe

Marc Vincenz – poeme

CERURI NEGRE Soarele apune iar ele se înalţă din nou, vârtejuri de aer, ţipând înjurături. Când suntem cu spatele ele se năpustesc asupra sângelui cald, sfârșindu-şi ciocurile în al nostru dioxid de carbon, ţăcănindu-şi ciocurile asemenea unor foarfece nebune. Joseph spune că magia lor stă în pene, le numeşte condeie care măzgălesc cerurile. Eu spun, ciudat cum sângerează ger. Dar, Ah – răgaz, el cu arcul ş ...

Citește mai departe