Isabela
Isabela
Editor SB

Isabela este absolventă a Facultatății de Psihologie din cadrul Universității București și vede cititul ca o formă de terapie, la fel ca și dansul, muzica sau fotografia. Funcționează pe principiul: avem nevoie doar de puțină frumusețe. Zi de zi. Puțin câte puțin. Peste tot.

Număr articole publicate : 40

Jazzy love…

La sud de graniță, la vest de soare Haruki Murakami   Tokyo, 1980. Un bar de jazz. Un bărbat își reîntâlnește prima iubire. Pretend you're happy when you're blue/It isn't very hard to do. Hajime (a cărui nume înseamnă început în japoneză) este proprietarul a două baruri din Tokyo, în care se ascultă jazz. S-a căsătorit cu Yukiko la treizeci de ani și au două fetițe. Duce o viață liniștită, își iubește soția ...

Citește mai departe

Dictatorul lui Nabokov, între Zembla, Republica Wadiya și Rusia

Foc palid Vladimir Nabokov   Aș putea să gâdil gusturile simple ale criticilor de teatru și să fabric o piesă, o melodramă demodată, cu trei personaje principale: un nebun care are de gând să ucidă un rege imaginar, un alt nebun care își imaginează că el este acel rege și un distins poet bătrân care nimerește din întâmplare în linia focului și piere în ciocnirea dintre două plăsmuiri. Așa sfârșește Nab ...

Citește mai departe

Artistul, omul, cățelandrul

Portretul artistului ca tânăr câine Dylan Thomas     Înainte de a începe să citesc Portretul artistului ca tânăr câine, în mintea mea deja apăruseră câteva flash-uri cu imagini posibile dintr-o carte cu un astfel de titlu: mizerie, sărăcie, beții, femei și, pe ici pe acolo fărâme de poezie. Thomas și-a câștigat mare parte din faimă murind la nici patruzeci de ani, iar restul… desigur, scriind. Situat u ...

Citește mai departe

Femeile sunt târfe asasine, Max

Printre rafturile de la Gaudeamus mi-a sărit în ochi titlul cărții lui Roberto Bolaño. Așteptam de mult un titlu care să sune vulgar, dar care să nu fie ieftin, așa că volumul de povestiri „Târfe asasine” mi-a satisfăcut pe deplin pofta de ceva deosebit. Înainte de această carte, nu știam mai nimic despre autor, ceea ce mi-a atras atenția (în afară de titlu) a fost numele latin al scriitorului. Bolaño (1953 ...

Citește mai departe

It was supposed to be a love story

Candy By Luke Davies                       Sunt tineri, frumoși, îndrăgostiți. El e dependent de heroină. Și iată-mă pe mine, care mă gândeam că în Candy (Candice) se regăsește tipicul salvator, eroina idilică ce va rămâne cu el să-l ajute să renunțe. Indeed, wishful thinking. There were good times and bad times, but in the beginning there were more good tim ...

Citește mai departe

“Everybody is definitely not an assassin, until they become one”

Traficantul de arme sau Gun Seller, de Hugh Laurie Hugh Laurie e scriitor? Da, aceeași reacție am avut-o și eu, cu toate că nu ar trebui să fie o mare surpriză atunci când vorbim despre o persoană multitalentată: actor, muzician, comic, regizor, de ce nu și scriitor? Hugh Laurie a devenit faimos prin interpretarea rolului de Dr. House – ironic, puțin agorafobic, disprețuind lumea, însă un diagnostician abso ...

Citește mai departe

La grande bellezza scandinavă

Vizionare Lars Saabye Christensen Un scenarist ratat. Oslo. Iubita cu păr negru și gât lung. L’été indien. Incertitudine. Liniște. Gol. Toamna lui Christensen, în Oslo-ul anilor ’90 nu este o toamnă adevărată, căci n-are nici o legătură cu anotimpul. Will și Cathrin locuiesc împreună de patru ani. Nici măcar după tot timpul acesta, el nu știe cum a reușit să pună mâna pe așa o fată extraordinară. Petrec din ...

Citește mai departe

Nu mă salva!

Cu ceva timp în urmă, am văzut trailer-ul unui film despre patru oameni care, întâlnindu-se în noaptea de anul nou pe acoperișul turnului sinucigașilor, se incomodează unul pe celălalt, ajung să se cunoască și, aproape fără să-și dea seama, se salvează reciproc – cel puțin pentru noaptea aceea. Mi s-a părut foarte interesant, mai ales că „acțiunea” se petrece în Marea Britanie și totul poartă amprenta umoru ...

Citește mai departe

„Nu pot să sufăr umbrelele. Ocupă prea mult loc în rucsac și mereu le uiți pe undeva.”

Povestiri de pe Calea Moșilor de Adina Popescu Cum ar fi să te întorci din nou la a vedea lumea prin ochi de copil? În fiecare dimineață, te trezește mama să te ducă la grădiniță. Strada pare imensă, magazinele au jucării pe care tu nu le ai, dar mama n-are răbdare să stea cu tine cât te zgâiești prin vitrine... „…Și m-a luat de mână. Însă nici senzația asta nu se compară cu nimic și o pierzi înainte să te ...

Citește mai departe