„Există o lume, există optzeci de lumi în fiecare zi”, ne spune Cortázar cu certitudinea celui care ştie că banalul din cotidian este cel mai ispititor subiect pentru un autor, în care excepţiile de la lumea exterioară sunt singurele care ne oferă un confort mental, după ce tot ce ţi se pare obişnuit a fost chestionat până la ultimele rotiţe din mecanismul său interior. În alte texte de ale lui, aceste excepţii le numeşte „los figuras” (un fel de iluminări laice, sau dacă vreţi, un fel de hazard obiectiv bretonian). ...
Citește mai departe ›