„Oraşul şi Literatura“ cu Bogdan Ghiu, Andreea Răsuceanu și Christian Haller

Prima ediţie a Festivalului Internațional „Oraşul şi Literatura“ îşi propune să aducă împreună prozatori din România, Polonia şi Elveţia în patru seri de lecturi publice şi dezbateri, desfășurate la sediul ICR din Bucureşti (Aleea Alexandru 38), în perioada 4-7 februarie 2016.

Acest festival doreşte să fie o contribuţie la revigorarea prozei în spaţiul public românesc prin interacţiune cu cititorii, care vor putea să participe la dezbaterile din fiecare seară. Cu această ocazie s-a lansat antologia ORAȘUL, ce include proze ale tuturor scriitorilor invitaţi, cu o prefaţă de Carmen Muşat şi un interviu cu Marcel Iureş. Intenţia festivalului este să arate că există în literatura română un puternic filon citadin care ar trebui cunoscut şi dezbătut. Bucureştiul, ca temă literară, este prezent şi în scrierile scriitorilor invitaţi din Elveţia şi Polonia, ceea ce face din această primă ediţie una cu participare internaţională, focusată pe memoria şi prezentul Oraşului. Festivalul este deschis tututor cititorilor dornici de literatură, oferindu-le şansa întîlnirii cu Oraşul (cel magic sau cel real) ca personaj în operele literare.

Festivalul Internațional Orașul și Literatura îşi propune să aducă împreună prozatori din România, Polonia şi Elveţia în patru seri de lecturi:

SÂMBĂTĂ, 6 FEBRUARIE (18:30)

moderatori: &

Despre invitați:

bogdan ghiu (n. 1958) este poet (cea mai recentă apariție: (Poemul din carton) Urme de distrugere pe Marte, 2006), eseist (literatură, media, artă, arhitectură, filosofie, traductologie) şi traducător (Foucault, Derrida, Deleuze, Bourdieu, Bataille, Baudrillard, Rancière, Sade, Baudelaire, Artaud, Breton, Leiris, Duras etc.), fost elev al lui Jacques Derrida, membru al Generaţiei 80 şi al Cenaclului de Luni. Cele mai recente apariţii: eseurile Totul trebuie tradus. Noua paradigmă (un manifest) (2015) și Linia de producție: lucrând cu arta (2014), și tra­ducerile Roland Barthes, Obviu și Obtuz, și Bruno Latour, Nu am fost niciodată moderni. În prezent, titular al rubricilor săptămânale „De-clic(k)/Atelier deschis” (Observator cultural), „Evul Media” (Liternet) şi al rubricii zilnice „Unde ne oprim în Bucureşti” (Radio România Cultural). În 2015 a susținut conferințele: „Be East: între indistincție și intimidare, Design & Desen. Arta în noile economii ale atenției și terorii” (Art Encounters, Timișoara), „Totul trebuie tradus? Condiția «estică» a traducerii şi perspectiva blocată” (FILIT, Iași), „Un oraş pe drumuri. Trei conferinţe pentru Bucureşti” (ARCUB), „La traduction située: Deleuze/Derrida parle roumain (ou comment ne pas traduire)” (Collège International de Philosophie, Paris) și masa-rotundă (concepție și moderare) „Genres en écriture”, împreună cu Geneviève Fraisse, Safaa Fathy și Diogo Sardinha (standul României, Salonul de Carte de la Paris).

andreea rasuceanu a absolvit Facultatea de Litere a Universităţii din Bucureşti (1998-2002). În anul 2009 a devenit doctor în filologie cu lucrarea Mahalaua Mântulesei, drumul către modernitate. A publicat cronici, interviuri, articole de specialitate în reviste precum: Viaţa Românească, România literară, Observator cultural, Bucureştiul Cultural, Idei în dia­log, Dilema veche, Convorbiri literare etc. Este autoarea mai multor traduceri din limba en­gleză şi prefeţe. Prima ei carte, Cele două Mântulese, a apărut la Editura Vremea, în anul 2009. A fost nominalizată la premiile României literare, ale Uniunii Scriitorilor din România şi la Marile Premii Prometheus, secţiunea Opera Prima. În 2013 a apărut, la Editura Humanitas, cartea Bucureștiul lui Mircea Eliade. Elemente de geografie literară, care a fost nominalizată la premiile Uniunii Scriitorilor din România și la premiile revistei Observator cultural. A primit premiul Tânărul critic al anului 2013, în cadrul Galei tinerilor scriitori.

Debutul în proză a avut loc în anul 1999, în revista Cuvântul, condusă de Radu G. Țeposu. A mai publicat fragmente de proză în reviste precum Ramuri, Familia, Bucovina literară, Con­vorbiri literare. În 2011 i-a fost tradusă o povestire, Verișoara, în limba maghiară și a apărut în revista Székeliföld.

haller s-a născut la 28 februarie 1943 la Brugg, Aargau. A absolvit Facultatea de Zoologie a Universității din Basel. A condus, vreme de opt ani, departamentul de stu­dii sociale al Institutului Gottlieb Duttweiler din Zürich și a activat ca secretar literar la Teatrul Claque din Baden. Între anii 1994 si 2000 a fost membru al Comisiei teatrale din Zurich. Desfășoar o susținută activitate jurnalistică la Aargauer Zeitung. A publicat romane (Strandgut, 1991; Der Brief ans Meer, 1995), piese de teatru (Gotterspiele, 1987; Leben, 1992), culegeri de povestiri (Die Halfte der Traume, 1980; Kopfuberland oder die Reise zu den Baumen, 1996), volume de poezii (Der Fernseher ist kein schlechter Priester, 1998), eseuri (Das Osterspiel von Muri, 1992). În prezent locuiește în Laufenburg, Elveția.

Vremurile mai bune (2006), distins cu Aargau Literaturpreis, este al doilea volum al trilogiei prin care Christian Haller își propune să readucă în prezent „umbrele trecutului” personal, în confruntarea sa dureroasă cu frământările „istoriei mari”.

Despre Antologia ORAȘUL, editată la Gestalt Books:

Un fals tratat de „poliritmie social-urbană” este cartea pe care o aveţi acum în mînă! Cincisprezece scriitori români şi străini reconstruiesc fragmente dintr-un oraş polimorf, în ţesutul căruia coexistă solidar mizeria şi splendoarea, trecutul şi prezentul, Occidentul şi Orientul, vitalitatea şi descompunerea. Inedită monografie ficţională a unui spaţiu în egală măsură istoric, fantasmatic şi real, antologia de faţă reuneşte textele unor autori contemporani – prozatori, poeţi, critici şi teoreticieni literari – români şi străini, pentru care Bucureştiul este un spaţiu mitic, ce ascunde în sine nenumărate universuri paralele. Surprinzătoare în acest caleidoscop urban, în care Bucureştiul devine personaj central, este diversitatea: diversitatea autorilor convocaţi, dar şi a formulelor discursive la care au recurs pentru a pune în scenă un oraş cu o mie de chipuri. Aşa se face că impresiile, amintirile, reprezentările ficţionale sau reconstituirile istorice pe care le veţi citi în paginile acestei antologii nu seamănă cîtuşi de puţin unele cu celelalte, că de la reportaj la memorialistică şi de la ficţiune la abordarea teoretică a ţesutului urban, toate textele incluse în acest volum spun poveştile unor întîlniri singulare cu ipostaze imaginare sau dureros de reale ale oraşului nostru. Proteic şi stimulînd imaginaţia celor ce-l străbat, Bucureştiul se cere explorat, descoperit şi interiorizat, iubit cu pasiune sau, dimpotrivă, detestat cu metodă.

Fotos: Andrei Păcuraru

 

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Content Manager

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.

Număr articole publicate : 2738