Literatura văzută altfel: evenimente literare ieșite din tipar

Despre nemulțumirile mele referitoare la modul în care se promovează literatura, am mai povestit. În multe cazuri, mă frapează lipsa de creativitate într-o industrie esențialmente creativă și mi s-a întâmplat ca, în discuții cu specialiști din varii zone de creativitate, să născocesc tot soiul de scenarii (unele de-a dreptul utopice) pentru promovarea titlurilor și autorilor atât de dragi mie.

Toamna aceasta a fost plină de evenimente care mă determină să schimb puțin tonul și să menționez două exemple de abordare diferită, creativă a modului în care se pot promova cărțile bune și oamenii din spatele lor. Am ales aceste două episoade care m-au impresionat, o alegere subiectivă, care nu exclude alte evenimente interesante ale toamnei.

**

Studiu de caz 1: (ediția 2015)

filtm

Am ratat primele două ediții (2012 și 2013), dar cele din 2014 și 2015 au fost o excelentă ocazie de a observa o formulă interesantă de promovare a literaturii, cu toate datele unui brand solid. Sub sloganul La Vest de Est/La Est de Vest”, FILTM aduce în Sala Barocă scriitori străini și scriitori români, legați prin varii fire (aparent) invizibile: aceeași generație, același context social, zone similare de interes ori stiluri apropiate de expresie artistică. Apropo de acordajul discret despre care pomeneam: tema discuțiilor din prima seară de festival, Nevroze, dileme, utopii, a fost excelent aleasă, pentru invitații serii: un carismatic Andrei Pleșu, o grațioasă și înțeleaptă Ioana Pârvulescu, Radka Denemarková, o prezență puternică și fermă și György Dalos, genul de om care ți-ar putea povesti despre cum se curăță cartofii pentru a fi prăjiți și l-ai asculta cu gura căscată.

Premisă: Timișoara, gazda literară pentru scriitori români și scriitori la est și la vest de România. Trei seri de lectură, trei zile de conferințe și întâlniri cu scriitorii

Element inedit: scriitorii străini își citesc textele în limba maternă, iar publicul ascultă cu versiunea tradusă în brațe. Ce ocazie mai potrivită de a descoperi muzicalitatea unei limbi, dacă nu prin vocea unui vorbitor nativ, citindu-și poveștile? (element încadrat în brand-ul bine structurat, despre care povesteam mai sus).

Riscurile acestui tip de eveniment: receptarea slabă a autorilor străini, nepublicați încă pe piața românească, posibila lipsă de chimie între autorii invitați, plus bariera lingvistică. Că veni vorba, mi-amintesc nesincronizarea (amuzantă pentru mine, dar nu la fel de amuzantă pentru o parte din public) între scriitorul israelian Meir Shalev și interpreta sa, cuprinsă de un (pic prea) mare entuziasm.

Ce mi s-a părut genial: multilingvismul evenimentului e o miză excelentă, iar exercițiul de percepție (textele nepublicate în România) adaugă nota distinctivă care îi garantează continuitatea. Coerența conceptuală e rezultatul muncii celor trei minți din spatele acestui tip de festival: (Headsome Communication), Oana Boca (Headsome Communication) și Robert Șerban, jurnalist și scriitor.

**

Studiu de caz 2: Literary Death Match, la Festivalul Internațional de Literatură București (ediția 2015)

Festivalul internațional de Literatură București are ceva experiență în spate (8 ediții, cu totul). Un eveniment notabil Literary death match

în sine, cu o delicată notă distinctivă: seri de lectură la MȚR, la început de iarnă, paharul de vin fiert, discuția liberă de după, un strop de performance (trebuie să îl vedeți pe Marius Daniel Popescu citind/povestind). FILB avea până acum forma și aroma unei seri de povești, între prieteni elevați, care dezbat la un pahar de vin despre mersul lumii, literatură, cultură și probleme sociale. Cu alte cuvinte, un festival cu personalitate clar conturată și cu un brand bine construit.

Ediția a 8-a (2015) a făcut o mutare îndrăzneață, care mi-a plăcut: Literary Death Match. Conceptul creat de a avut atât de mult succes, încât s-a plimbat din New York, până în Shanghai, din Miami, până la Dublin, iar București a fost primul oraș din Europa Centrală și de Est care a găzduit acest eveniment. Patru scriitori, un juriu bine ales și un ring, adică un strop de creativitate, transformă o seară de lectură într-un eveniment exploziv.

Premisă: Scopul nostru suprem este acela […] de etala calitățile de mediu de comunicare strălucit și de neoprit ale literaturii” (sursa, aici)

Element inedit: Este evident, cred, faptul că scriitorii sunt scoși din zona lor de confort și intră într-o zonă de performance neobișnuită. O excelentă metodă de apropiere a scriitorilor de public și de (necesară) sporire a vizibilității textelor literare.

Riscurile acestui tip de eveniment: riscul de a se crea haos, în lipsa unei structuri bine stabilite, riscul de blocaj pentru introverți și scriitorii obișnuiți, recepția slabă a unui public neobișnuit cu o astfel de ieșire din tipare. Din fericire pentru seara organizată în cadrul FILB 2015, publicul bucureștean e familiarizat cu evenimentele de tip performance (vezi evenimentele organizate la Tramvaiul 26).

Ce mi s-a părut genial: concurenții și-au luat în serios rolul de a nu se lua foarte tare în serios (foto, aici și aici, dacă ați ratat evenimentul, așa cum am făcut-o și eu, din păcate). Foarte bine ales juriul: Bogdan-Alexandru Stănescu, , .

***

FILTM și FILB dovedesc că un pic de creativitate scoate un eveniment din zona standardizării inutile și a apatiei și accesibilizează literatura, într-o societate cu probleme din punctul de vedere al comunicării: canonizarea și rigidizarea în sistemul de învățământ, evenimentele lipsite de personalitate, plictisitoare și cronofage, în zona promovării, o piață de carte cu o mie de păcate (calitatea traducerilor, contractele cu autorii șamd). Nu sunt singurele evenimente cu acest tip de îndrăzneală în București și în orașele din țară, vă mai povestesc despre altele cu proxima ocazie. Permiteți-mi doar să mă bucur un pic, după o toamnă ciudată, lungă și grea, de faptul că pot recomanda astfel de momente.

Alde Banciu

Ca notă de subsol: la o scară mai mică, și noi (AdLittera, alături de Biblioteca Metropolitană București) am muncit pe rupte la final de vară, la proiectul ”, iar rezultatul au fost cele zece seri de lectură, într-o atmosferă relaxată, cu trei autori invitați și un moderator.

12106900_883629475037919_655325116434667153_n

Premisa noastră: apropierea cititorilor de scriitori.

Riscuri: posibila lipsă de chimie între autorii invitați, lipsa unui public receptiv (final de vară, ultimele zile de concediu). Am testat terenul cu serile de lectură din primul an (2014), ne-am format rapid o idee despre cum putem face acest proiect să funcționeze, iar rezultatul s-a văzut în serile în care Grădina de Citit a Bibliotecii sau sala de la etajul 1 au fost pline ochi. Am structurat cu atenție fiecare seară de lectură – proză scurtă, poezie, romantici, realiști, progresiști, tradiționaliști – și le-am dat mână liberă scriitorilor în materie de alegere a textului.

Ce ne-a plăcut în mod deosebit: publicul Lecturii de joi a fost un excelent focus grup pentru texte nepublicate, autorii au avut ocazia de a-și testa prozele și poeziile. Ce ne-a ieșit cum trebuie: partea interactivă, discuția relaxată, care schimbă dinamica relației între scriitor și cititor.

Mă opresc. Vorba aia, lauda de sine….

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Andreea Banciu
Co-fondator SB, Redactor șef

Absolventă a Facultății de Limbi și Literaturi Străine (2007) este traducător de text literar (Master pentru TTLC, 2010) și editor experimentat. Manager al proiectului cultural „Scrie-ți povestea” (#FILIT Iași). Îi plac înotul și chitara clasică. Scrie, vorbește și râde mult.

Număr articole publicate : 164