Eu sunt Malala

Când nu suntem afectați de o situație, tindem să o ignorăm. De multe ori, chiar și când suntem afectați, îndurăm cu scuza că nu ne ia nimeni în seamă. Într-o lume mult mai dură ca a noastră, Malala a refuzat să tacă. Și a câștigat ceva ce noi avem de bun, libertatea de a învăța.

eu-sunt-malalaEu sunt Malala este volumul scris de și îngrijit de în 2014 și apărut la Youngart în acest an. Cumva invers față de sensul poveștii, pe coperta întâi tronează o poză a fetei care, mie, mi-a dat impresia de optimism și bine, pe când coperta a patra o plasează pe eroină într-un aproape deșert, îmbrăcată în ceea ce noi am numi haine de stat în curte. Totuși, povestea are sens invers, dinspre un rău spre un bine. Sper să nu mă acuzați de spoiler; îmi închipui că v-ați dat seama că ea povestește totul post factum.

În Pakistan, când se naște un băiat toată lumea sărbătorește. Se trag focuri de armă în aer. Se pun daruri în leagănul copilului. Numele băiatului e scris în arborele familiei. Dar când se naște o fată, nimeni nu vizitează părinții, dar femeile o compătimesc pe mamă.
Tata nu a băgat în seamă aceste obiceiuri. Mi-am văzut numele scris, cu o cerneală albastră strălucitoare, chiar lângă numele bărbaților din familia noastră. Numele meu e primul nume de femeie care apărea acolo în trei sute de ani. (p. 22)

Malala este fiica unui director de școală din regiunea Swat a Pakistanului. Este o adolescentă educată, curioasă și, ca toți copiii din lume, uneori plictisită de școală, deși își admiră tatăl, care reușește destul de greu să administreze acea organizație. În toiul unor conflicte cu talibanii, lumea ei mică merge bine, până când aceștia încep să impună, în zonă, o mulțime de restricții privitoare la femei. Ele nu mai au voie să meargă neînsoțite pe stradă și li se interzice dreptul la educație formală. Se pornește o întreagă campanie împotriva oricărui bărbat care susține femeile, la radio dar, mai dur, printre străzi, unde sunt găsiți bărbați omorâți sau bătuți destul de rău. În următoarele zile, multe fete renunță la școală, iar tatăl Malalei se vede incapabil să plătească toate salariile, motiv pentru care unii profesori pleacă și ei, lucru care duce la imposibilitatea de a asigura copiilor rămași o educație adecvată.

Pentru că e fată de om important, Malala are curaj să meargă la școală până în ultimul moment și, mai mult, să înceapă să vorbească despre poziția ei în această situație în diferite contexte publice (scrisori către ziare, apoi interviuri telefonice și chiar televizate, pentru care părinții ei stau constant stresați, prinși între frica de a le fi ucisă fata și conștiința că ea face un lucru important). Pentru că nicio faptă bună nu rămâne nepedepsită, curajul Malalei este sancționat de talibani pe drumul de întoarcere de la școală. Presa internațională reacționează ca la orice eveniment cu potențial – se realizează emisiuni întregi pe această temă, donații și încurajări pentru „tânăra care a schimbat lumea”.

Apoi m-am gândit: „Ce rău am făcut de care să mă tem? Tot ce vreau să fac e să merg la școală. Și asta nu e o crimă. E dreptul meu.” În plus, eram fata lui Ziauddin Yousafzai, omul care îndrăznise să le răspundă talibanilor. Aveam să țin fruntea sus, chiar dacă inima îmi tremura în piept. (p. 54)

Malala YousafzaiDesigur, curajul fetei este ceva ce nouă ne lipsește în situații mult mai puțin primejdioase; el este justificat de certitudinea că vocea ei are ceva important de spus și că ea singură poate trage un semnal de alarmă de care Pakistanul avea multă nevoie. Ce mă contrariază este de unde și-a obținut, din ce mecanisme ale minții ei de copil, acea siguranță în puterea pe care ar avea-o. Cartea este, da, scrisă de o copilă – se poate simți asta în discurs. Mă așteptam însă ca cei care au coordonat volumul să poată completa sau s-o poată îndruma către unele puncte cheie: sursa curajului ei și a lipsei de opoziție a părinților, poate și rețeaua de relații de care e atât de mândră în cadrul ambasadelor și a organizațiilor pentru drepturile omului.

Pe de altă parte, există pasaje în care descrierea este palpabilă, ca în momentele în care bombardamentele sunt atât de frecvente, încât își continuă activitățile fără să mai tresară sau în prezentarea unor mici schimbări din relațiile de-acasă. Simplitatea cărții e benefică în multe situații, pentru că nu-ți distrage atenția și nu-ți încurcă firul epic prin povești fragmentate. Ar fi fost un plus, cred eu, dacă ne-ar fi fost prezentate și câteva (sau cele mai importante) dintre discursurile ei în fața unor săli de oficiali. Altfel, m-am simțit privată de bătăliile importante care au adunat victorii mici, transformate într-o mare victorie a ei împotriva talibanilor.

În spatele unor detalii de tehnică, volumul rămâne un „must read” pentru aceia care încă stau în balonul lor de simplitate. Cu un mic artificiu de imaginație, dacă ne-am pune în situația protagonistei, am înțelege lucruri pe care rândurile nu le spun explicit. Malala este și va rămâne o curajoasă tânără care a luptat pentru drepturile femeilor prin protest pașnic, laureată a Premiului Nobel pentru Pace și lucrând în continuare pentru îmbunătățirea situației oamenilor din Pakistan.

 Titlu: Eu sunt Malala
Autor: Malala Yousafzai
Editură: Art; Colecția: Young Art
Traducător: Iulian Curuia
Apariție: 2015
ISBN: 978-606-93849-2-3
Preț orientativ: 33 lei

*Foto: 1, 2.

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Andra Pavel
Editor SB

Urmează un Master la Facultatea de Științe Politice, SNSPA București. Scriitor de ocazie și cititor de profesie, vede în orice critică un pas spre mai bine. Andra preferă să se implice în mai puține lucruri, dar cărora să se dedice. Îi plac lucrurile făcute bine sau făcute cu suflet, ca muzica sau fotografia.

Număr articole publicate : 96