Voyeur

Lumea –  un teatru absurd, uneori sinistru.

Societatea, din ce în ce mai predispusă la agresivitate,  pare să tolereze comportamentele lipsite de scrupule.

Maude, medic psihiatru, cu fața umbrită de oboseală și Peter, aparent un motociclist în ciocate și geacă de piele, gay, este expert în chiromanție.

Așa debutează piesa de teatru Voyeur, în regia lui Claudiu Istodor, inspirată din romanul lui Gardner McKay, The Toyer, prezentând povestea unui psihopat care a lobotomizat 11 femei, iar patru dintre acestea erau pacientele, nevindecate, ale lui Maude.

Cărțulia lui Gardner McKay nu mă impresionase prea tare, astfel că, referindu-mă la piesă, nu ne trec fiorii pe șina spinării prea des, totuși suntem părtași la o lecție de manipulare. Și-ți vine să-ți spui, într-un moment în care te lași fascinat: Nu a mai fost așa ceva ca Voyeur…niciodată nu e. Voyeurismul este o boală psihică, întâlnită de obicei la bărbați, aceștia obținând plăcere sexuală privind nuduri, organe genitale, ori uitându-se la cum fac alții sex. Voyeurul nu obișnuiește să fie violent, nu caută să și-o tragă cu victima sa, e simplu, se mulțumește să privească, transformându-se într-un biet frustrat. Partea proastă este că un voyeur poate deveni cu ușurință un criminal în serie.

Maude, interpretată de Alexandra Ioniță, este exemplul clar că cel mai adesea ne lăsăm influențați de roluri sociale, iar Peter (Tudor Aaron Istodor), se pricepe cu desăvârșire să mimeze sentimente autentice, să pozeze pe rând: voyeur, actor, victimă, amorez ș.a.m.d., jucându-se cu mintea medicului, ținând discursuri carsimatice, făcând-o în repetate rânduri să nege realitatea.

poster_Voyeur-214x300

Ce ne spune Gardner McKay? ”Povestea este despre abilitatea noastră vastă de a ne manipula unii pe alții, despre darul nostru minunat de a minți și despre capacitatea noastră de a crede în orice adevăr, în forma în care ni se potrivește. Despre compromis, despre dorința noastră de a ajunge în pat cu calul, despre nelegiurea noastră morală, pierderea instinctelor și credințelor noastre. Despre capacitatea noastră de a asimila oroarea, o crimă este o crimă doar dacă ni se întâmplă nouă, nimic altceva nu ne mânie”

 

 

Durata: 1h20min

La cârmă: Claudiu Istodor

Decor: Iulian Băltățescu

Actorii: Alexandra Ioniță și Tudor Aaron Istodor

 

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Editor SB

Studiază filosofia, scrie poezie, este efervescentă și o cititoare împătimită. A fost premiată la Concursul IDC în 2011 este și activistă culturală. A debutat cu poezie la Ed. Grinta în volumul „Toamna asta citim Kafka” (2012). Face jurnalism economic și cultural. Nu-i plac mușchii și lichelele.

Număr articole publicate : 89