Invitatii speciali ai FILB, editia 2011

Festivalul International de Literatura de la Bucuresti (FILB), aflat la a patra editie, va avea loc anul acesta in perioada 7-9 decembrie, in binecunoscuta locatie de la Muzeului Taranului Roman / Clubul Taranului.
Reunite de tema „Tara adoptiva”, nume importante ale scenei literare europene contemporane vor sosi la Bucuresti: Paul Bailey (Marea Britanie) – reintrat in atentia cititorilor datorita editiei in limba romana a cartii Unchiul Rudolf (Humanitas, 2010), scriitorul de origine sirba Bora Ćosić (stabilit in Germania) – unul dintre cei mai originali si reprezentativi scriitori din fosta Iugoslavie, caruia Editura Art i-a publicat in traducere cea mai importanta carte a sa (Cea mai faimoasa familie din istoria omenirii), Jean Mattern (Franta) – tradus in limba romana de Editura Polirom (romanele Baile Kiraly si Lapte si miere) si editor de succes la Gallimard, Lidija Klasić – scriitoare si jurnalista de origine sirba, stabilita de asemenea in Germania, Roman Simić (Croatia) – , dar si organizator si director de programe al renumitului festival european „Short Story in Zagreb”, Goce Smilevski (Macedonia) – laureatul din 2010 al Premiului pentru  Proza al Uniunii Europene (cu o carte aflata in pregatire la Polirom) si Gheorghi Gospodinov (Bulgaria) – unul dintre cei mai importanti scriitori ai momentului, dar si un dramaturg si scenarist de succes, din opera caruia Editura Cartier pregateste editia in limba romana a cartii Un roman natural.


Paul Bailey s-a nascut la Londra, pe 16 februarie 1937. In 1953, a obtinut o bursa de studii la Central School of Speech and Drama; intre 1956 si 1964 a lucrat ca actor, iar in 1967 a devenit scriitor liber-profesionist. A fost Literary Fellow la universitatile Newcastle si Durham, iar dupa ce a primit in 1976 Bicentennial Fellowship a calatorit in America, unde a fost, intre 1977 si 1979, Visiting Lecturer in English Literature la North Dakota State University. Printre distinctiile care i s-au acordat se numara E.M. Forster Award (1974) si George Orwell Prize pentru eseul „The Limitations of Despair”. Romanele sale mai cunoscute sint At the Jerusalem (1967; trad. rom. 1996), care a obtinut Somerset Maugham Award si Arts Council Writers’ Award, A Distant Likeness (1973), Peter Smart’s Confessions (1977), nominalizat la Booker Prize, Old Soldiers (1980; trad. rom. 1996), Gabriel’s Lament (1986), nominalizat la Booker Prize, Sugar Cane (1993), Kitty and Virgil (1998; trad. rom. 2005), Uncle Rudolf (2002). A coordonat The Oxford Book of London (1995), iar scrierile sale mai includ piese pentru radio si pentru televiziune, doua volume de memorii, precum si doua biografii.
In 2009, Editura Humanitas a publicat, in traducerea lui Marius Chivu, editia in limba romana a cartii Unchiul Rudolf.

Jean Mattern s-a nascut in 1965, intr-o familie de origine est-europeana. Dupa obtinerea licentei in literatura comparata, si-a construit o cariera de succes in domeniul editorial. In prezent, lucreaza la prestigioasa Editura Gallimard, unde coordoneaza colectia de literatura straina „Du Monde Entier” si colectia „Arcades”, consacrata scriitorilor contemporani de origine straina. Editura Polirom a publicat in traducere cele doua carti ale sale, Baile Kiraly (2009, traducere de Silviu Lupescu) – povestea unei triple cautari: a identitatii, a originilor si a cuvintelor – si Lapte si miere (2011, traducere de Anca Baicoianu) – povestea exodului dureros spre Occident, tarimul fagaduintei, prin care curg riuri de lapte si miere, a miilor de oameni siliti sa-si paraseasca tara natala, cu citeva lucruri indesate intr-o ranita sau doar cu hainele de pe ei, pentru a se feri din calea tavalugului unei istorii monstruoase.

Bora Ćosić s-a nascut la Zagreb in 1932. Din 1937, a trait la Belgrad, acolo unde si-a incheiat mai tarziu studiile in Filosofie. In anii ’50, a fost editor la diverse publicatii si a tradus din opera lui Maiakovski si a lui Hlebnikov. Dupa publicarea primului sau roman, Casa hotilor, in 1956, o examinare suprarealista a realitatii sociale din Iugoslavia, intra pe lista neagra a autorilor. Dupa adaptarea pentru scena a romanului Rolul familiei mele in revolutia mondiala, 1970, i-a fost interzis sa mai publice pentru citiva ani. In semn de protest,  Ćosić se muta in Croatia. In timpul exilului, scrie Jurnalul unui om fara casa, aparut in 1993. Din 1995, se refugiaza la Berlin. In calitate de autor sirb in exil, pledeaza in 1999 pentru eliberarea croatilor si a sirbilor de sub Milosević. In 2002, publica Fara pamint, dedicat patriei natale, si primeste tot atunci Premiul pentru Intelegere Europeana.
In 2009, Editura Art a publicat in traducere editia in limba romana a volumului Rolul familiei mele in revolutia mondiala (traducere de Georgiana Ecovoiu).

Gheorghi Gospodinov (nascut in 1968, la Iambol, Bulgaria) a studiat Filologia la Sofia. Publica poezie si proza, este redactorul unei reviste literare, editorialist la cotidianul Dnevnik si colaborator la Institutul de Literatura al Academiei Artelor din Bulgaria. Gospodinov s-a bucurat de succes si in calitate de dramaturg si scenarist.
Gheorghi Gospodinov a debutat in 1992 cu volumul de versuri Лапидариум, urmat de altul in 1996. Romanul lui Естествен роман, tradus in numeroase limbi, i-a adus recunoasterea si pe plan international. Din opera lui, Editura Cartier va publica in traducere cartea Un roman natural (traducere de Catalina Puiu).

Nascut in 1975, Goce Smilevski a studiat teoria literaturii si literatura comparata la Skopje, limba si literatura ceha la Praga si studii culturale si de gen la Universitatea Central-Europeana de la Budapesta. In prezent, este scriitor liber-profesionist si locuieste la Skopje. Publica proza, piese de teatru, eseuri si cronici literare. Romanul lui de debut (Планетата на неискуството) a aparut in anul 2000. A primit numeroase premii literare: in 2006 a cistigat concursul de dramaturgie al P.E.N.-Centrului austriac si macedonean, iar in 2010 a obtinut, pentru romanul Сестрата на Зигмунд Фројд, Premiul pentru Literatura al Uniunii Europene.

Roman Simić (nascut in 1972 in Zadar, Iugoslavia, astazi Croatia) este scriitor si lector. Locuieste in Zagreb, Croatia. A fost editor si redactor-sef al celui mai important ziar croat de literatura, Quorum, si este organizator si director de programe al renumitului festival european „Short Story in Zagreb”. Lucreaza ca lector la Profil International Press.
In 1992 si 1996 a cistigat locul al doilea Goran Preis ca tinar poet. In 2003 a fost bursier al orasului Graz, iar in 2004, al Literarische Colloquium Berlin. A luat parte la Bienala Tinerilor Artisti Zona Mediteraneana in Roma 1999 si la intrunirea scriitorilor la Ziua A. Malraux in Sarajevo 2000, precum si la Prezentarea prozatorilor contemporani in Viena, 2001/2003, si Göteborg, in 2004. In 2005, a fost recompensat cu  Premiul Jutarnji-List pentru cea mai buna carte de proza croata in proza, U što se zaljubljujemo.
Cartile lui au fost traduse in franceza, suedeza, poloneza, bulgara, lituaniana, spaniola, sirba si engleza.

Lidija Klasić, nascuta in Krapina (astazi Croatia), traieste la Berlin si Rovinj. A studiat Stiinte Politice in Zagreb si a fost jurnalista la fostul Radio Zagreb. Din 1988 este corespondenta din Bonn. Devine redactor si mai tirziu corespondent pentru Deutsche Welle. Face relatari despre fosta Iugoslavia la WDR Köln, postul de radio Deutschlandfunk si NZZ. Este autoarea volumului Auf nach Istrien (Folio Verlag, 2011).

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Content Manager

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.

Număr articole publicate : 2749