gargara premiata cu Nobel

Saptamina aceasta soseste din tipografie Palavrageala pe Nil (traducere si note de Nicolae Dobrisan), cea de-a doua carte semnata Naghib Mahfuz publicata in cadrul colectiei „Biblioteca Polirom”. Aparut in 1966, romanul descrie o lume marcata de schimbari dramatice pe scena politica egipteana, insa tonul sau este unul de poveste, uneori absurda, alteori profund serioasa, emotionanta, iar dilemele umane si artistice ale protagonistilor sint, dincolo de spatiu sau context, cele ale timpurilor moderne.
Este cartea in care Mahfuz critica regimul lui Gamal Nasser.

In Palavrageala pe Nil, un cerc de prieteni se string in fiecare seara pe un bac de pe Nil, pentru a fuma hasis si a discuta despre arta si absurdul existentei. Tihna petrecerilor e tulburata atunci cind o tinara ziarista vine sa studieze micul grup, cu o seriozitate ce le pune sub semnul intrebarii placerile si da nastere unei dispute inversunate pe tema sensului vietii, datoriei, moralitatii si dragostei. Mahfuz abordeaza o multitudine de stiluri in acest microroman, de la lirismul romantic la ironia acida, cu aluzii la Egiptul antic si istoria clasica, a caror grandoare pune in evidenta, prin contrast, sentimentul de dezradacinare si pierdere in derizoriu cu care se confrunta intelectualul sofisticat si cosmopolit egiptean al vremii.

„Naghib Mahfuz are un stil hipnotic, plin de poezie si in acelasi timp caustic, condimentat cu aluzii ironice la adresa unei clase de mijloc aparte, cosmopolite, dintr-un Egipt modern, in puternic contrast cu grandoarea celui antic, incarcat cu semnificatii istorice.” (Publishers Weekly)

„Sint educati, inteligenti si creativi; sint de asemenea prea fragili, alienati si nevrotici si, intr-adevar, purtarea lor e descrisa cel mai bine prin acest fatal cuvint – palavrageala. Produse de clasa mijlocie ale unei burghezii dislocate de regimul lui Gamal Nasser, personajele lui Mahfuz isi petrec serile in jurul unei narghilele, fumindu-si drogul halucinogen, flirtind fara vlaga, batindu-si joc de conventii si reflectind la inutilitatea de a face, de fapt, orice.” (The Boston Globe)

Naghib Mahfuz (1911-2006) s-a nascut intr-o familie modesta din cartierul Al-Gamaliyya din Cairo. A studiat filozofia la Universitatea din Cairo, apoi a lucrat un timp in administratia universitatii, iar din 1939 a detinut diverse functii ministeriale in domeniul culturii. A scris, intr-o cariera de peste 70 de ani, zeci de romane, peste 350 de nuvele si 25 de scenarii de film. Mahfuz si-a propus la inceput o serie vasta de romane care sa acopere toata istoria Egiptului, insa schimbarile dramatice de pe scena politica egipteana l-au facut sa se concentreze asupra tematicii sociale, prezentata intr-un stil realist in Trilogia din Cairo, care l-a consacrat, sau in Palavrageala pe Nil (1966), roman care critica regimul lui Gamal Nasser. In anii ’60-’70, Mahfuz a inceput sa experimenteze cu formule literare mai flexibile, in care realismul se imbina cu alegoria si simbolul, pentru a incarca fictiunea cu subtile accente satirice, in romane ca Miramar (1967), O mie si una de nopti si zile (1982), Calatoria lui Ibn Fatouma (1983) si Akhenaton, cel care salasluieste in adevar (1985).  De acelasi autor, in colectia „Biblioteca Polirom”,  a mai aparut in traducere romanul Baietii de pe strada noastra (2009).

Lasă un semn

comentarii

Despre autor

Content Manager

Primul semnalizator cultural de pe această platformă. Îndrumă și recomandă din 2010.

Număr articole publicate : 2810